Comuna cu piscină, teren de sport cu nocturnă, muzeu al satului şi parcuri rustice, condusă de peste 26 de ani de un învăţător

De peste 26 de ani, comuna Pădureni din judeţul Vaslui are acelaşi primar – pe învăţătorul Temistocle Diaconu. Deşi cei mai importanţi investitori sunt două ateliere de încălţăminte, cu 16 angajaţi, edilul a reuşit să facă, după propriile schiţe, o piscină, un teren de sport cu nocturnă, un muzeu al satului, cabinete medicale şi parcuri rustice.

Temistocle Diaconu îşi încheie al şaselea mandat consecutiv de primar al comunei vasluiene Pădureni, pe care o conduce chiar din prima zi a regimului capitalist. În cei peste 26 de ani de activitate, edilul acestei comunităţi de 4.000 de oameni, împrăştiaţi în şapte sate, s-a străduit să schimbe faţa unei aşezări moldoveneşti, săracă şi fără niciun fel de perspectivă, într-una care să facă cinste zonei.

Cu doar două ateliere de încălţăminte cu 16 angajaţi, reprezentând cei mai importanţi investitori din comună, şi un buget anual de 3,2 milioane de lei, Temistocle Diaconu a construit, după propriile schiţe, o piscină, teren de sport cu 400 de locuri cu nocturnă, un muzeul al satului, parcuri rustice cu terase, o bibliotecă şi un cămin cultural, cabinete medicale.

teren-de-sport-cu-nocturna-padureni

Numele primarului din Pădureni se leagă direct de cel al Ansamblului „Stejărelul”, pe care-l conduce de 41 de ani şi cu care a cules lauri la mari festivaluri internaţionale de folclor. 

După mai bine de un sfert de secol în fruntea comunei, primarul din Pădureni locuieşte în aceeaşi casă bătrânească a părinţilor, are o singură maşină, o soţie învăţător şi doi copii – un băiat de 40 de ani, care munceşte în Bruxelles la o firmă de IT, şi o fată de 36 de ani, angajata unei firme româno-franceze din Bucureşti.

În vârstă de 64 de ani, Temistocle Diaconu a absolvit Liceul Pedagogic din Bârlad, în 1972 fiind repartizat învăţător în comuna natală Pădureni. Din propria iniţiativă, a pus bazele unui grup de instrumentişti cu care mergea pe la hore şi festivaluri. După scurt timp, la 23 de ani, a fost numit directorul Căminului Cultural, pe care a început încă de atunci să-l modernizeze. În anul 1975, cu Ansamblul „Stejărelul” Pădureni, care mai târziu devine unul dintre cele mai cunoscute şi apreciate din ţară, a participat la primul festival mai important – „Scoica de Aur”, la Constanţa.

„Atunci am primit primele aprecieri şi premii individuale. Compozitorul Constantin Arminteni mi-a oferit o carte a lui Tiberiu Alexandru intitulată «Instrumente muzicale», după care am început să învăţ să cânt singur la opt instrumente. Asta m-a ajutat foarte mult pentru că, pe lângă faptul că îmi conduc ansamblul, acordez singur instrumentele. Pentru mine, muzica este pasiune fără leac”, spune Temistocle Diaconu.

În numai doi ani, ansamblul din Pădureni a reuşit să câştige festivalul de la Constanţa astfel încât, în 1979, a fost invitat să participe la Festivalul Internaţional de la Liege (Belgia), unde a obţinut Marele Premiu, în faţa altor 21 de ţări participante. Tot în acel an, Pădureniul a reprezentat România la Festivalul Internaţional de la Nice (Franţa). În 1985, Ansamblul „Stejărelul” a câştigat trofeul Festivalului „Arborele Prieteniei” de la Kielce (Polonia).

temistocle-diaconu-primarul-de-padureni

„M-a ajutat foarte mult pe mai târziu faptul că am participat la toate aceste festivaluri. Am vizitat majoritatea statelor europene şi am avut ce învăţa pentru a pune în practică în comuna Pădureni. Am format şase generaţii la ansamblul pe care cu mândrie şi onoare îl conduc. Coordonez 35-40 de oameni în ansamblu, inclusiv copii de cinci-şase ani”, susţine primarul din Pădureni.

Revoluţia din 1989 l-a prins pe Temistocle Diaconu în satul natal, tot ca director de cămin cultural şi conducătorul ansamblului. Prin notorietatea pe care şi-o câştigase, a fost numit de Frontul Salvării Naţional primar interimar, funcţie pe care apoi a câştigat-o, de fiecare dată, din primul tur, la mare distanţă de contracandidaţii săi.

Imediat după ce a fost numit primar, Diaconu a primit, între Crăciun şi Anul Nou, o delegaţie a unei asociaţii franceze, Operation Villages Roumains, care milita împotriva distrugerii satelor româneşti. În ianuarie 1990, Pădureni s-a înfrăţit cu Merdrignac, o comună din Franţa, şi au început schimburile interculturale.

„Imediat după Revoluţie, am avut în gând să fac rost de 80 de autocare să duc toţi locuitorii comunei în Occident pentru a vedea civilizaţia. Evident că nu s-a putut. Însă, prin relaţiile pe care le-am stabilit de-a lungul anilor cu diverse comunităţi din Belgia sau Franţa, oamenii au început se viziteze reciproc şi au început să înveţe lucrurile bune, frumoase”, afirmă primarul Temistocle Diaconu.

Însă comuna Pădureni a avut foarte mult de câştigat după stabilirea unor relaţii cu o comunitate elveţiană, în urma participării Ansamblului „Stejărelul” la sărbătoarea naţională a viticultorilor din Elveţia, organizată o dată la 25 de ani, în oraşul Vevey. De altfel, formaţia din Pădureni a fost singura invitată, din istoria festivalului, dintr-o altă ţară, la eveniment participând peste 4.200 de artişti. După sărbătoare, elveţienii au finanţat modernizarea şi extinderea Căminului Cultural din Văleni, au dotat primul laborator informatic din judeţ, au făcut o sală de gimnastică, au reabilitat şcoala din Văleni şi au construit parcuri de joacă în Pădureni, Ivăneşti şi Văleni.

Situată la şase kilometri de Huşi, comuna Pădureni este singura din judeţ unde există o piscină a comunităţii locale. Realizată în 2008, investiţia a fost amortizată numai din banii de bilete, în trei ani. Costul intrării este 5 lei, iar recordul celor care au venit într-o singură zi la bazin a fost de 830 de persoane.

„Nu a fost şi nu este niciun moft această piscină. Ideea o aveam de foarte multă vreme, încă de dinainte de Revoluţie, după ce am observat că tinerii se duc pe la iazuri neamenajate din comună, unde se mai întâmplau şi tragedii. Acum putem spune că această piscină aduce şi profit pentru comună, cu care putem realiza alte investiţii”, susţine primarul Temistocle Diaconu.

Pe lângă acest bazin, pe cele şase hectare ale Primăriei din zona centrală a satului-reşedinţă au fost amenajate un lac de agrement, o zonă de echitaţie, un parc rustic de agrement „Grădina Amintirilor”, un teren de sport cu nocturnă.

parcul-gradina-amintirilor

Cea mai nouă investiţie este Muzeul Satului „Casa bunicilor”, o gospodărie ţărănească cu curte şi casă tipică zonei Pădureni.

muzeul-casa-bunicilor

Citeste in continuare AICI


Comments

6 răspunsuri la „Comuna cu piscină, teren de sport cu nocturnă, muzeu al satului şi parcuri rustice, condusă de peste 26 de ani de un învăţător”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *